fbpx

DataPlots #30

Pandemia a generat o nevoie globală, nemaiîntâlnită, de a înțelege și comunica pe înțelesul tuturor statistici oficiale, tendințe de răspândire ale virusului și date despre disponibilitatea resurselor medicale. Niciodată în istorie graficele și vizualizările interactive nu au fost atât de prezente în viața noastră de zi cu zi.

Cu toate că un studiu realizat de Cornell University arată că orice text devine mai credibil prin alăturarea unor diagrame, asta nu înseamnă automat că toate articolele de acest fel sunt și corecte. 

Odată cu înmulțirea numărului de grafice din online, s-au înmulțit implicit și diagramele greșite, intenționat sau nu. De foarte multe ori o persoană bine intenționată, dar fără o cunoaștere detaliată a ceea ce măsoară datele, poate face niște interpretări extrem de eronate, creând astfel la rândul său dezinformare și știri false.

Este important să ne informăm din surse oficiale, chiar dacă de multe ori nu sunt cele mai atractive vizual. Acestea fiind spuse, am strâns câteva articole interesante care documentează pandemia cu ajutorul datelor. Printre ele am strecurat și noi un mic experiment în care ne-am uitat la căutările de pe Google ale celor mai frecvente simptome asociate virusului.

La începutul lunii septembrie, Google a publicat o bază de date cu tendințele de căutare din America pentru 400 de simptomele asociate cu COVID-19, sperând că aceste date le vor fi de ajutor autorităților și cercetătorilor pentru a urmări răspândirea virusul. Din păcate, datele sunt disponibile doar pentru State Unite. Curioși de cât de mult au căutat românii pe Google anul acesta simptome precum febră, tusea, durere de cap sau în gât, probleme respiratorii sau oboseală, și inspirați de vizualizarea datelor pentru SUA, am încercat să vedem tendințele de căutare din toate județele din România, comparativ cu anul trecut.

Financial Times prezintă într-un articol excepțional rezumatul ultimelor 9 luni prin intermediul datelor. De la diferența de abordare între Coreea de Sud și Italia, la dimensiunea politică a crizei în Statele Unite și dilemele referitoare la cea mai bună abordare privind restricțiile și repornirea economiei, datele au reușit să arate amploarea crizei și au rămas singura modalitate de a analiza impactul socio-economic al pandemiei.

NY Times centralizează zilnic cazurile noi raportate și decesele, arătând unde rata de infectare este mare și încă în creștere și care dintre țări reușesc să țină virusul sub control.
Din păcate, România este în categoria statelor cu multe cazuri noi (și în creștere) pe cap de locuitor raportate zilnic. 

Organizația Mondială a Sănătății are pe  site un calendar al tuturor acțiunilor instituției în contextul pandemiei, care cuprinde conferințele de presă, rapoartele publicate sau declarațiile oficialilor din ultimele luni. Un exemplu foarte bun de cum o organizației își poate prezenta cronologic activitatea, util mai ales în astfel de situații de criză.

McKinsey a studiat modul în care 122 de oameni din 8 țări au reacționat la criza Covid-19, analizându-le opiniile și emoțiile privind implicațiile pandemiei în fiecare aspect al vieții lor: sănătate, job, familie, relații, stil de viață etc. Rezultatele ne arată că oamenii resimt în mod similar situația actuală: le e teamă, le e dor de viețile de dinainte de pandemie, încercă să fie empatici și să înțeleagă noua “normalitate”. 

Abonează-te la newsletterul Dataplots

Confidențialitatea datelor tale

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Pentru a afla mai multe, citiți politica noastră de confidențialitate și politica privind cookie-urile.