Datele pot fi utilizate pentru a construi nenumărate fire narative. În ultima vreme am citit o mulțime de povești cu date din ce în ce mai complexe și mai sofisticat construite. Așa ca am zis că ar fi util să le grupăm în funcție de structura acestora.

Ne-a inspirat foarte mult această minunată prezentare a lui Kurt Vonnegut:

Și cum ne place să pornim o explicație întotdeauna de la un exemplu, vom lua ca referință datele provenite de la Freedom House, un ONG american care militează pentru libertatea presei la nivel global. Graficul caracterizează fiecare țară într-una dintre următoarele trei categorii, în funcție de scorul obținut pentru libertatea presei: liberă, parțial liberă sau lipsită de libertate. Utilizând acest set de date relativ simplu putem foarte ușor comunica 7 povești distincte. Alegerea uneia dintre ele depinde foarte mult de ce ne dorim să comunicăm cu datele și cum dorim să facem acest lucru. Să le luăm pe rând:

Ce s-a schimbat în timp

Câte țări erau catalogate ca “libere” în 2013 față de 2001? Se pare că numărul lor a scăzut. Putem folosi acest set de date pentru a ilustra transformările, iar apoi să explicăm care au fost principalele motive care au dus către ele.

Prezentăm viziunea de ansamblu, apoi detaliile

Datele pot ajuta cititorul să navigheze un subiect dintr-o perspectivă de ansamblu, prezentându-i pe larg contextul, iar apoi conducându-l să îl exploreze din ce în ce mai în detaliu. Folosind datele oferite de Feedom House, putem prezenta o hartă a lumii care conține scorurile pentru fiecare țară. Apoi se poate naviga la o anumită regiune – să zicem Asia. Vom observa cu ușurință că mai mult de jumătate dintre țările de aici sunt marcate ca fiind “lipsite de libertate”. Iar dacă mergem și mai în detaliu vedem care este țara cu scorul cel mai scăzut din lume pentru libertatea presei- Coreea de Nord.

Începem de la detalii și apoi prezentăm imaginea de ansamblu

Putem aborda și varianta opusă. Putem să începem cu o imagine foarte granulară, urmând ca apoi să prezentăm relația dintre elemente și în sfârșit imaginea de ansamblu. De exemplu, dacă ne uităm la cele trei țări cu cele mai mari scoruri pentru libertatea presei din lume, vom vedea că toate se află în Europa. Dacă lărgim perspectiva, vom prezenta situația pentru întreaga Europă, iar apoi situația la nivel global. Astfel, cititorul va putea observa că doar o treime dintre țările globului sunt marcate ca având o presă liberă.

Scoatem în evidență diferențele majore

Sublinierea diferențelor notabile din setul de date poate la rândul său reprezenta începutul unei narațiuni interesante. Cele mai libere 10 țări din perspectiva libertății presei se află toate în Europa, în proximitate foarte mare una de alta. La polul opus, toate țările sunt poziționate în regiuni ale globului foarte îndepărtate una de alta. Bineînțeles că geografia este doar una dintre multiplele diferențe dintre cele două grupe. Dar începând de aici povestea poate continua prin explicarea acestor diferente, prin prisma diferențelor culturale, istorice sau de implementare a politicilor guvernamentale.

Expunerea momentelor de cotitură

Când două categorii divergente de date se intersectează și una îi ia locul în ierarhie celelalte, apar foarte multe noi întrebări. Setul de date despre libertatea presei ne demonstrează foarte clar faptul că țările catalogate ca “parțial libere” a depășit numărul țărilor în care presa nu este liberă, urmând să le depășească numeric și pe cele care se bucură de o presă liberă și obiectivă. Ce a provocat această schimbare? Când ierarhiile se schimbă, cititorii devin curioși să afle care au fost motivele.

Înțelegerea cauzelor

De multe ori cauzele unui trend se întrepătrund la fel de bine ca piesele unui puzzle pentru a explica un fenomen. De exemplu, exemplului nostru, scorul fiecărei țări este compus din suma valorilor pentru alte trei subcategorii: scor context legislativ, economic și libertăți politice. Astfel putem explora schimbările ierarhice observate mai devreme și prin prisma acestor subcategorii. Schimbările de natură politică au înclinat balanța în favoarea categoriei de țări “parțial libere”.

Valorile aflate la extreme

Suntem de multe ori atrași de lucruri extreme. Suntem curioși să aflăm cum au ajuns să fie așa. Identificarea valorilor extreme dintr-un set de date necesită uneori puțin mai mult timp pentru a explora datele. Dacă vizualizam datele sub formă de scatterplot am putea spune că nu există astfel de țări, însă dacă le reprezentăm cu ajutorul unui boxplot putem începe să identificăm țări și regiuni care ies în evidență.