Respectă timpul cititorilor tăi

Diagramă realizată de editorul Derek Watkins de la New York Times – “Fluctuațiile anuale ale dimensiunii calotei glaciare” – este un bun exemplu pentru a iniția o discuție despre timpul acordat de un cititor unui astfel de articol cu date. Mai exact, cum să-i prezentăm informații complexe într-un mod în care să îl ajute să extragă rapid concluzii, economisind timpul pe care l-ar fi petrecut citind câteva articole de cercetare despre tema propusă.

Ce face bine această vizualizare de date? În primul rând reușește să respecte timpul meu, ca cititor. Și acest lucru este posibil pentru că:

  • Reușește să prezinte foarte pe scurt întreaga poveste. Derek ne spune exact ce e cel mai important în acest grafic și ne și arată cum să îl citim;
  • Nu mă simt dezorientat uitându-mă la el. Cu ajutorul textului explicativ reușesc să înțeleg rapid ce reprezintă fiecare element. Privirea mea nu se plimbă confuză până să înțeleagă cum să interacționeze cu graficul.
  • Îmi este foarte clar conținutul. Diagrama mă ajută să înțeleg rapid subiectul și mă direcționează spre concluzii.

 

Iată mai jos trei modalități prin care putem să respectăm timpul cititorilor atunci când folosim grafice/diagrame:

Punctează aspectele cheie

De ce vrei ca cititorii să fie mai atenți la diagramelor tale? Poate pentru că și ție ți se par foarte interesante și pentru că te ajută să aduci argumente suplimentare pentru tema articolul tău. Sau poate pentru că ele reușesc să explice ceva ce ar fi mult mai greu de descris prin text.

Oricare ar fi motivul, cu siguranță îți dorești ca cititorii tăi să înțeleagă diagrama respectivă. De aceea este foarte important să ilustrezi datele într-un mod în care ei pot vedea din prima concluziile la care vrei să ajungă. Dacă nu îți dorești ca aceștia să rateze observațiile importante atunci trebuie să le scoți în evidență.

Să revenim la exemplul prezentat mai sus. În diagrama lui, Derek vrea ca noi să înțelegem fluctuațiile anuale ale calotei glaciare: cum se micșorează și se mărește în funcție de anotimp. A adăugat și o serie de explicații scurte: “Calota glaciară ajunge de obicei la dimensiunea sa maximă anuala în luna Martie” sau “Suprafața acoperită cu gheață se micșorează semnificativ, ajungând la un minim în luna septembrie”
Oare cititorii și-ar fi dat seama de aceste aspecte pe cont propriu? Cu siguranță da, deoarece pot observa cu ușurință evoluția în timp. Cu toate acestea el a preferat să scoată în evidență aceste lucruri pentru a se asigura că cititorii înțeleg repede tiparele generale.

Dacă scoatem în evidență punctele principale ale diagramei, cititorii vor înțelege ceea ce vrei să le comunici chiar și dacă doar arunc un ochi peste ea. De asemenea, așa te poți asigura că nu interpretează greșit datele.

Ca un bonus, atunci când stabilești ce texte scurte vrei să introduci vei avea și ocazia să iți sintetizezi mai bine narațiunea din spatele graficului.

Poziționează legenda lângă grafic

Sunt convins că ai văzut deja multe grafice în care legenda este poziționată într-un colț al ecranului, iar graficul este în celălalt colț. Este bine să evităm să le poziționăm separat. Cititul graficului o sa dureze mai mult când la fiecare element colorat trebuie să fac trei mutări în pagină să vezi ce semnificație are o culoare anume. Un exemplu bun de așa nu este graficul care l-a inspirat pe Derek să realizeze materialul din New York Times, realizat de National Snow & Ice Data Center.

Adu elementele graficului mai aproape de explicații. Astfel vei reduce semnificativ timpul petrecut pentru a-l descifra. Revenind iar la exemplul nostru, observăm că explicațiile pentru liniile verzi și cele gri sunt poziționate adiacent acestora, iar textul are aceeași culoare cu elementul pe care îl descrie.

Amintește-le constant cititorilor subiectul

Nu știu cum faceți voi, însă eu încerc să nu citesc titlul graficului la început. Până să ajung acolo încerc să îmi dau singur seama de subiectul discutat doar cu ajutorul diagramei. Diagrama lui Derek mă face foarte fericit deoarece nu am nevoie să îi citesc titlul. Cuvintele “calotă glaciara” (și sinonimele acestora) apar de vreo 6 ori în diagramă. Cuvintele “km pătrat” și “dimensiune” poziționate pe axa Y a graficului oferă indicii că imaginea vorbește despre arie/suprafață. Așa că nu prea am nevoie să caut aceste informații în titlu.

Cu cât investești mai mult timp pentru a face un grafic mai ușor de citit, cu atât le va lua mai puțin timp cititorilor pentru a-l înțelege. Implicit acest lucru îi va face să se simtă mai atrași de articol și în general, mai puțin reticenți când dau de grafice/ vizualizări de date.