A trecut ceva vreme de la alegerile locale din acest an, însă de data asta, rezultatelor finale s-au lăsat mult așteptate, iar cele parțiale au fost structurate haotic și neprietenos (foarte prietenos spus) pentru cei care au vrut să le analizeze.
Alegerile sunt în general un prilej de sărbătoare în comunitatea de vizualizare de date mondială, publicațiile din străinătate întrecându-se cu fiecare ocazie în elaborarea unor materiale vizuale care reușesc să explice pe înțelesul publicului larg procesul de vot, cine au fost câștigătorii și pierzătorii, dar și care au fost factorii care au adus victoria unui partid/ politician.
Am observat cu prilejul acestor alegeri locale mult mai multe grafice în presă pentru prezentarea rezultatelor sau a prezenței la vot în timp real, dar și câteva proiecte lăudabile de vizualizare a datelor oficiale într-un mod mai ușor de parcurs de către publicul larg. Cu toate acestea, chiar și după publicarea rezultatelor finale, noi nu am găsit deznodământul acestor alegeri. Ce s-a schimbat față de alegerile locale din 2016? Unde au pierdut și unde au câștigat mai multe mandate de primar cele mai importante formațiuni politice?
Mai e mult de muncă aici și clar e nevoie de mai mulți jurnaliști care să își pună probleme un pic mai complexe decât ce partid și cu ce procent a câștigat în cele mai mari orașe din țară.
Este adevărat că infrastructura de raportare a AEP nu prea ajută. După toți acești ani încă nu exista un sistem strandardizat complet de prezentare a datelor, iar multiplele greșeli de structurare arată un lucru simplu: oamenii din aceste structuri administrative nu lucrează deloc ulterior cu datele pe care le produc și indexează. Altfel cu siguranță nu ar fi făcut greșelile respective. În decembrie urmează alegerile parlamentare. Poate o sa fim un pic mai pregătiți atunci.
Între timp, iată câteva proiecte ale celor care s-au încumetat totuși să lucreze cu date și informații publice despre alegerile locale 2020 în România. Congrats!