Meniu
Meniu
A trecut ceva vreme de la alegerile locale din acest an, însă de data asta, rezultatelor finale s-au lăsat mult așteptate, iar cele parțiale au fost structurate haotic și neprietenos (foarte prietenos spus) pentru cei care au vrut să le analizeze.
Alegerile sunt în general un prilej de sărbătoare în comunitatea de vizualizare de date mondială, publicațiile din străinătate întrecându-se cu fiecare ocazie în elaborarea unor materiale vizuale care reușesc să explice pe înțelesul publicului larg procesul de vot, cine au fost câștigătorii și pierzătorii, dar și care au fost factorii care au adus victoria unui partid/ politician.
Am observat cu prilejul acestor alegeri locale mult mai multe grafice în presă pentru prezentarea rezultatelor sau a prezenței la vot în timp real, dar și câteva proiecte lăudabile de vizualizare a datelor oficiale într-un mod mai ușor de parcurs de către publicul larg. Cu toate acestea, chiar și după publicarea rezultatelor finale, noi nu am găsit deznodământul acestor alegeri. Ce s-a schimbat față de alegerile locale din 2016? Unde au pierdut și unde au câștigat mai multe mandate de primar cele mai importante formațiuni politice?
Mai e mult de muncă aici și clar e nevoie de mai mulți jurnaliști care să își pună probleme un pic mai complexe decât ce partid și cu ce procent a câștigat în cele mai mari orașe din țară.
Este adevărat că infrastructura de raportare a AEP nu prea ajută. După toți acești ani încă nu exista un sistem strandardizat complet de prezentare a datelor, iar multiplele greșeli de structurare arată un lucru simplu: oamenii din aceste structuri administrative nu lucrează deloc ulterior cu datele pe care le produc și indexează. Altfel cu siguranță nu ar fi făcut greșelile respective. În decembrie urmează alegerile parlamentare. Poate o sa fim un pic mai pregătiți atunci.
Între timp, iată câteva proiecte ale celor care s-au încumetat totuși să lucreze cu date și informații publice despre alegerile locale 2020 în România. Congrats!
După închiderea secțiilor de votare la ora 21:00 și după multitudinea de știri despre schimbările surpriză din marile orașe ale României, cu toții ne întrebam dacă acest lucru este valabil la nivelul întregii țări. Pentru a răspunde, am comparat rezultatele alegerilor locale din 2016 cu cele din 2020, analizând unde au câștigat și pierdut mandate de primar fiecare dintre principalele partide.
Pe scurt, concluzia e că s-au produs schimbări, însă ele nu sunt atât de semnificative precum am crezut citind articolele din presă, care oricum s-au concentrat în principal pe marile orașe sau pe rezultatele consiliilor județene. Mai interesant este că o mare parte din „schimbare” a fost într-o oarecare măsură aparentă. De exemplu, PNL a câștigat 161 de mandate de primar datorită traseismului politic.
Platforma dezvoltată de Code for Romania prezintă prezența la vot, hărți interactive cu rezultatele pentru fiecare județ, dar și o bază de date ușor de utilizat, în format grafic, a tuturor alegerilor din România din 1990 și până astăzi.
Mai multe despre activitatea lor, despre date deschise și despre structura incredibil de proastă a datele de la AEP puteți citi în articolul scris de Dragoș pentru Mindcraft Stories. Redăm un citat pentru a vă face o idee despre cum au stat lucrurile:
Nu doar că datele nu erau în formatul utilizabil, dar seturile de date erau inițial amestecate (secții din București, Buzău și Brașov contorizate la comun), structura datelor nu respecta nici o regulă imaginabilă – cu candidații într-o ordine care nu era nici alfabetică, nici conformă cu ordinea buletinele de vot. Mai mult, fișierele erau în formate diferite și nu puteau fi preluate automat.
Asta ne arată, în cazul în care mai era nevoie de încă un exemplu, cât de importantă este standardizarea datelor în drumul către transparența administrativă la care visăm cu toții.
Buletin de București ne-a arătat componența Consiliului General al Municipiului București și a Consiliilor Locale. Noul Consiliu General va fi format din PSD, USR-PLUS, PNL și PMP, în timp ce în aproape toate sectoarele PSD și USR-PLUS au câștigat cele mai multe locuri, PNL și PMP venind din urmă cu reprezentanții lor.
Zoom Report a monitorizat în timp real prezența la vot pentru secțiile din București și a publicat o hartă a câștigătorilor pe secții, atât pentru Primaria Generală, cât și pentru Consiliile Locale.
Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Pentru a afla mai multe, citiți politica noastră de confidențialitate și politica privind cookie-urile.
